Vox APL - Ianuarie 2010

Odată cu stabilirea standardelor de cost pentru fiecare elev, am putea afirma că procesul descentralizării, cel puţin în ceea ce priveşte domeniul educaţional, se va implementa. Însă se pune întrebarea dacă fondurile alocate în funcţie de numărul de elevi vor asigura susţinerea cadrelor profesionale şi a şcolilor.
Standardizarea în administraţie
Prin Legea cadru a descentralizării nr.195/2006 şi Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare s-a decis utilizarea de standarde de calitate pentru serviciile publice prestate către populaţie, precum şi de standarde de cost pentru prestarea acestora. În luna august 2009 Guvernul aproba „Ghidul pentru elaborarea standardelor minime de cost", un pas important în transformarea şi eficientizarea serviciilor publice descentralizate. Ministerele au primit atunci obligaţia de a stabili exact necesarul minim de cheltuieli şi personal în domeniile pe care le gestionează. S-au schimbat ministerele, s-au schimbat miniştrii, dar iată că au apărut şi primele standarde de cost, cele pentru educaţie şi servicii sociale (destinate protecţiei şi pentru serviciile de promovare a drepturilor copilului, protecţiei speciale a persoanelor cu handicap şi protecţiei persoanelor vârstnice). Standardele reprezintă atât elemente cheie în managementul modern al calităţii, cât şi instrumente esenţiale în managementul serviciilor publice, într-un sistem descentralizat. Se pune însă întrebarea cât de departe se poate merge cu normarea. Un nou proiect legislativ elaborat de Ministerul Finanţelor Publice îşi propune chiar normarea personalului pentru unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice din subordinea acestora.
Standarde în domeniul educaţiei
În Programul de Guvernare 2009 – 2012, oferta politică a Guvernului în domeniul educaţiei este construită în jurul următoarelor obiective majore: descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor; promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, concordant cu statutul cadrelor didactice în societate; accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii învăţământului; descentralizarea administrativă coerentă, prin stabilirea clară a obiectivelor, responsabilităţilor şi resurselor; promovarea pachetului legislativ pentru învăţământul preuniversitar.
Hotărârea de Guvern ce stabileşte standardele de cost în domeniul educaţiei are impact asupra fondurilor alocate unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat de la bugetul de stat pe anul 2010 pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, din învăţământul preuniversitar de stat. Finanţarea cheltuielilor se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar/an. 
Standardele de cost vor fi stabilite prin aplicarea unor coeficienţi de diferenţiere pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare sau domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de alţi indicatori specifici de învăţământ, şi ţinând cont dacă unitatea de învăţământ se află în mediul urban sau rural. Punctul de reper a fost învăţământul gimnazial din mediul urban, pentru care coeficientul este 1 şi pentru care a fost stabilit standardul de cost/elev la 2.857 lei. Pentru învăţământul în limbile minorităţilor se aplică coeficienţi suplimentari la stabilirea standardelor de cost. Prin aplicarea acestor coeficienţi, standardele de cost cresc sau scad în funcţie de criteriile mai sus menţionate.
Măsuri suplimentare pentru mediul rural
Executivul a mai adoptat o Hotărâre privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009. Diferenţierea pe zone şi localităţi izolate poate fi de maxim 20%, şi urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2010. Această decizie a fost luată în vederea motivării cadrelor didactice din mediul rural şi zonele izolate de pe teritoriul României.
Concluzii
Dacă luăm în considerare definiţia procesului descentralizării, aceasta presupune, pe lângă delegarea de competenţe şi resurse financiare, şi delegare de autoritate. Astfel, se pune întrebarea asupra rolului primarilor în condiţiile în care standardele de cost din domeniul educaţiei, şi nu numai, stabilesc şi modalităţile în care vor funcţiona mecanismele, ceea ce aproape că exclude factorii de decizie de la nivel local. În acest caz, nemulţumirile cui vor fi adresate: unui mecanism sau unei persoane, adică primarului?

„Principial, stabilirea standardelor de cost mi se pare o chestiune foarte corectă. Ar fi bine ca toată zona de acţiune a administraţiei publice locale să aibă stabilite standarde de cost. Problema este însă că nu se ţine cont de specificul localităţilor. Sunt chestiuni care nu au fost luate în calcul. Ar trebui să existe şi coeficienţi de corecţie. Dacă se doreşte asigurarea unei calităţi superioare, atunci fiecare administraţie publică locală să se descurce, dar un standard minim trebuie să existe. Oricum, în condiţiile restructurărilor din învăţământ, nu cred ca aceste standarde de cost vor fi foarte folositoare. Nu se poate face o normare a personalului fără rediscutarea ariei curriculare. Iar aceasta ar trebui să ţină cont de specificul local, de o relaţie care să existe între instituţiile de învăţământ şi societăţile, organizaţiile locale. Aceste standarde trebuie gândite foarte bine, pentru a nu schimba de nenumărate ori legea". Ilie Petre, Primarul Oraşului Isaccea
„Mi se pare corectă decizia finanţării în funcţie de numărul de elevi, dar apar probleme atunci când numărul de elevi nu depăşeşte 200 de copii la o şcoală. Finanţarea este rentabilă acolo unde şcolile au cel puţin 300 elevi. Eu de exemplu mă confrunt cu următoarea situaţie: în oraş sunt două şcoli, ambele cu un număr mai mic de 200 de elevi, iar între cele două şcoli distanţa este destul de mare astfel încât nu am cum să le comasez. În afară de asta trebuie văzut cum s-a stabilit standardul de cost pe elev, dacă pot banii aceştia asigura susţinerea şcolilor. Mă întreb şi dacă suma stabilită va acoperi toate cheltuielile pe care le implică un elev." Grigore Crăciunescu, primarul Municipiului Paşcani
„Eu am o opinie favorabilă adoptării acestor standarde de cost. Îmi doresc ca legislaţia educaţiei să se modifice astfel încât să se îmbunătăţească procesul de învăţământ. Credem întotdeauna că ce e nou va aduce ceva bun, de aceea ne punem speranţele în astfel de iniţiative. Standardele de cost vin să sprijine procesul descentralizării şi cred că ne vor ajuta." Mirel Pascu, Primarul Comunei Ianca, Olt
„Sincer nici nu mai ştii ce să faci, mai ales când îţi este aprobat bugetul şi îţi dai seama că problema primăriilor este de a supravieţui. Eu am investit sume mari de bani în construcţia şcolilor, iar acum sunt în situaţia de a nu putea returna banii constructorilor. Pe de altă parte trebuie să reduc numărul de profesori. În plus, se stipulează şi reducerea personalului auxiliar. Eu plătesc doi fochişti pentru încălzirea şcolilor, dar ce voi face în momentul în care nici aceştia nu vor mai fi? Îi pun pe profesori să se ocupe de încălzire? În concluzie nu mi se pare corect să facem bani din reducerile de personal. Resursele financiare trebuie să vină de altundeva." Gheorghe Mogilă, Primarul Comunei Răstoliţa, Mureş

Sursa foto:RRAPL (Cristina Mîţă)
Primăria Isaccea
Primăria Paşcani
Primăria Ianca, Olt
Primăria Răstoliţa, Mureş