Vox APL - Februarie 2010

Suflul descentralizării continuă să se extindă în ţară, începutul anului 2010 fiind dedicat agriculturii. Astfel, în toate judeţele ţării au început să fie înfiinţate Camere Agricole Judeţene.
De la Oficiile/Centrele de consultanţă agricolă judeţene la Camerele Agricole
În baza Hotărârii 1609 din 16 decembrie 2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă judeţene, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, au început să se înfiinţeze în toate judeţele ţării Camere Agricole Judeţene. Acestea sunt instituţii publice descentralizate, cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene şi în coordonarea tehnico-metodologică a Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.
Înfiinţarea lor are ca scop promovarea intereselor economico-sociale ale populaţiei din mediul rural angajate în activităţi agricole, dezvoltarea agriculturii de tip familial prin modernizarea fermelor familiale şi dezvoltarea agro-industriei, creşterea contribuţiei sectorului agricol la produsul intern brut naţional, reducerea disparităţilor dintre mediul urban şi rural, protecţia mediului şi gestiunea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea durabilă şi echilibrată a teritoriului.

Puncte de vedere

Unde intervine descentralizarea
Descentralizarea propriu-zisă apare la nivel de susţinere financiară şi de decizie. Noile structuri au un caracter asociativ autonom şi sunt finanţate de la bugetul de stat şi din bugetul consiliilor judeţene şi locale. Personalul camerelor agricole judeţene se constituie din personalul existent la oficiile/centrele de consultanţă agricolă judeţene şi al municipiului Bucureşti, ce se consideră transferat în interesul serviciului sau, după caz, preluat.
Consiliile judeţene pot stabili şi aproba, prin hotărâri, atribuţii suplimentare, conducerea, structura organizatorică şi statele de funcţii ale camerelor agricole judeţene. În acelaşi mod se pot stabili şi structura serviciilor specifice prin care se constituie veniturile proprii ale camerelor agricole judeţene, cuantumul tarifelor, precum şi modalităţile de încasare şi utilizare a fondurilor.
Rolul Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă
Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (A.N.C.A.) va menţine coordonarea tehnico-metodologică a camerelor agricole. Ea este organizată şi funcţionează ca instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. A.N.C.A. a fost înfiinţată în anul 1998 şi reorganizată în anul 2005 ca instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, având în subordine unităţi teritoriale:
• la nivel judeţean, Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă, devenite acum Camere Agricole Judeţene;
• la nivel comunal, Centre Locale de Consultanţă Agricolă, unităţi fără personalitate juridică, în subordinea directă a oficiilor judeţene;
• Casele Agronomului, instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate în baza Hotărârii Guvernului 1901/2004.
Modelul francez ca sursă de inspiraţie
Cu scopul de a asigura culturile agricole, în Franţa, fermierii de comune s-au unit şi au creat asociaţii, care în timp au continuat să funcţioneze pentru a asigura vânzarea produselor agricole, generându-se în acest mod cooperative de comercializare. Ulterior agricultorii au propus înfiinţarea camerelor agricole, cu scopul de a disemina informaţiile de jos în sus, proiect susţinut de guvernul francez. Prin intermediul acestora, agricultorii sunt în prezent reprezentaţi la toate nivele administraţiei.
Iniţiativa legislativă din ţara noastră a avut la bază modelul francez şi urmăreşte să genereze colaborarea dintre administraţia locală şi Camera de Agricultură, cu scopul de a elabora şi pune în practică o politică coerentă de dezvoltare rurală, implicând toţi actorii din zonă. Un început de drum şi o transformare instituţională prin care se doreşte „apropierea agricultorilor de legiuitor, dar şi conştientizarea producătorului agricultor, informarea şi profesionalizarea acestuia. În plus, prin intermediul Camerelor Agricole se va oferi asistenţă tehnică în vederea înregistrării şi creării formelor asociative. Dar cel mai important va fi să creştem gradul de absorbţie a fondurilor europene." ne-a declarat directorul Camerei Agricole Suceava, Viorel Marinache.
Din perspectiva expertizei şi a suportului de consultanţă pe fondurile europene, Viorel Marinache consideră că trebuie avut în vedere faptul că „avem nevoie de un număr mare de specialişti, iar aici esenţial ar fi să nu mai existe Camera Agricolă şi Direcţia Agricolă ca două instituţii diferite."
„Eu aş vedea Camerele Agricole cât mai aproape de cetăţean, adică înfiinţate lângă primărie. De ce să comasăm totul la judeţ? Este exact ca în politică, concentrăm totul în urban şi renunţăm la rural. Nu! Acestea trebuie să fie cât mai aproape de cetăţean. Totuşi, dacă vin în folosul cetăţeanului, acestea reprezintă un avantaj. Dar dacă totul e o abureală care merge pe vechile obiceiuri şi privilegii şi nu furnizează deloc informaţii, mai bine nu le înfiinţează. Dar dacă totul va fi în slujba cetăţeanului şi dacă vin cu noutăţi legislative şi tehnice, atunci sunt benefice." Radu Herciu, primarul comunei Bătrâna, Hunedoara