Vox APL - Decembrie-2009

În momentul în care autorităţile publice locale, la nivel de municipii în special, resimţeau o lipsă de autoritate în domeniul asigurării ordinii publice, Senatul a adoptat Legea Poliţiei Locale, sporind puterea la nivel local.

De la gardieni publici la poliţişti comunitari
În anul 1993, în scopul creşterii eficienţei pazei bunurilor şi activităţilor de apărare a ordinii şi liniştii publice, a vieţii şi integrităţii persoanelor, s-au înfiinţat pe lângă Consiliile Judeţene şi Consiliul Municipiului Bucureşti, Corpurile gardienilor publici. Mai târziu, în cadrul procesului de descentralizare, Corpurile gardienilor publici, instituţii publice de interes judeţean, au fost reorganizate, constituindu-se Poliţia Comunitară - care putea fi înfiinţată în municipii, oraşe şi comune.

De la poliţişti comunitari la poliţişti locali
Constituind un pas în descentralizarea activităţii de ordine publică, Poliţia Comunitară nu mai este văzută de mult timp ca o soluţie, întrucât funcţionarea Poliţiilor Comunitare înfiinţate până în prezent a relevat probleme de ordin legislativ şi administrativ. Atribuţiile poliţiei comunitare sunt considerate insuficiente, nu sunt delimitate clar de cele ale altor structuri cu responsabilităţi de inspecţie şi control din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi de cele ale unităţilor teritoriale ale Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române. Resursele financiare aflate la dispoziţia multor autorităţi ale administraţiei publice locale sunt insuficiente, capacitatea de pregătire şi instruire a personalului din poliţiile comunitare este redusă şi lipsesc prevederi specifice în acest sens, aşa cum lipsesc şi reglementări specifice privind uzul de armă.

Aceeaşi Mărie cu altă pălărie?
După ce, timp de un an de zile, proiectul Poliţiei Locale a funcţionat ca pilot în municipiile Bacău, Cluj, Oradea şi Piteşti, Senatul a aprobat Legea Poliţiei Locale, a cărei aplicare va reorganiza, după caz, poliţiile comunitare. Compartiment funcţional în aparatul de specialitate al primarului sau instituţie publică de interes local cu personalitate juridică, Poliţia Locală se constituie distinct de Poliţia naţională şi va avea atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor. Va integra totodată şi compartimentele din aparatul de specialitate al primarului responsabile cu inspecţia şi controlul în construcţii, urbanism, protecţia mediului şi comerţ, consolidând capacitatea de acţiune în aceste domenii. În plus, va sprijini serviciile publice comunitare de evidenţa persoanelor în activitatea de teren a acestora. Un alt domeniu important în care Poliţia Locală va avea un impact major este cel al opririi, staţionării şi parcării autovehiculelor în locuri nepermise, care generează în prezent mari probleme, atât în ceea ce priveşte fluenţa circulaţiei rutiere, cât şi în desfăşurarea altor activităţi edilitare.
Poliţia Locală se va înfiinţa în unităţile administrativ-teritoriale care fac parte din categoria I (au capacitatea administrativă necesară realizării competenţelor transferate, iar autorităţile administraţiei publice locale din cadrul acestor unităţi administrativ-teritoriale pot exercita pe deplin şi imediat competenţele transferate, în condiţii de eficienţă).

O idee despre cum ar putea arăta viitorul
„Încă din 2005, de la înfiinţare, Poliţia Comunitară din Municipiul Cluj- Napoca a funcţionat ca un compartiment specializat în cadrul aparatului de specialitate al primarului. Activitatea este organizată astfel încât poliţia comunitară include domenii de competenţă distincte, în cadrul a şase servicii specializate în control şi inspecţie - urbanism şi disciplină în construcţii, protecţia mediului, comercial, trafic rutier, serviciul ordine şi siguranţă publică şi serviciul bază de date, dispecerat şi informaţii, în care lucrează atât personal provenit din aparatul de specialitate al primarului cât si cel provenit din corpul gardienilor publici. Modul de organizare şi funcţionare a poliţiei comunitare din municipiul nostru a condus la o abordare unitară şi eficace a problemelor cetăţeanului, la un grad ridicat de profesionalism şi consolidare a capacităţii de acţiune a organizaţiei. În plus, acest mod de organizare nu necesită personal administrativ, peste 98% din personalul angajat desfăşurând activităţi de teren, patrulare, pază etc. Colaborarea noastră cu Poliţia Română şi Poliţia Rutieră s-a concretizat şi prin detaşarea personalului cu competenţe de ordine şi siguranţă publică şi trafic rutier în cadrul poliţiei comunitare, fapt ce a contribuit, o dată în plus, la eficientizarea activităţii noastre şi profesionalizarea acesteia. Întreg personalul a participat în ultimii doi ani la cursuri de perfecţionare organizate de Universitatea Babeş – Bolyai în colaborare cu Institutul Naţional de Administraţie Publică. Sunt câteva elemente care, verificate în activitatea noastră, vor permite un start optimist în organizarea Poliţiei Locale în Municipiul Cluj-Napoca. Faţă de Poliţia Comunitară, sperăm că vor exista diferenţe semnificative în privinţa reglementărilor legale privind finanţarea şi dotarea Poliţiei Locale", Minodora Fritea, Director executiv Poliţia Comunitară Cluj-Napoca.
Legea Poliţiei Locale vine să lărgească aria de competenţă şi atribuţiile poliţiei comunitare. Poliţia locală va avea o activitate unitară, cu eficienţă mare pentru soluţionarea cât mai rapidă şi completă a problemelor sesizate de cetăţeni, competent şi pe probleme distincte.
„Mi se pare corect să avem o lege a Poliţiei Locale, care să sprijine descentralizarea. Nu avem putere în ceea ce priveşte ordinea publică şi circulaţia, ceea ce nu mi se pare normal. Din punct de vedere financiar, noi susţineam Poliţia Comunitară din bugetul local. Deşi salariile sunt mult mai mici faţă de cele din Poliţia naţională, tot este un efort. Este foarte greu să susţii o structură doar din amenzi. Dacă vin structurile de ordine publică şi circulaţie la poliţia locală eu mă declar mulţumit." Costan Morar, primarul municipiului Dej.
„Poliţia Comunitară nu poate să dea amenzi unuia care merge cu 100 kilometri la oră, nu poate să dea o amendă celui care stă pe trecerea de pietoni. Noi nu avem grijă decât să nu se urce vreo maşină pe spaţiul verde, să nu se calce trotuarele. Poliţia rutieră şi paza şi ordinea ar trebui să fie obligatoriu în subordinea primăriei." Constantin Sava, primarul Municipiului Urziceni.
„Am aşteptat de mult această lege şi ne-am bucurat că a fost adoptată. Poliţia Comunitară nu are putere la fel de multă ca poliţia de stat. Erau multe domenii în care nu aveam competenţe, cum este cel al circulaţiei rutiere. Erau infracţiuni pe care Poliţia Comunitară nu le putea ancheta. Prindeam hoţul, îl predam Poliţiei Române. Prindeam un şofer beat la volan, îl predam Poliţiei Române" Petru Antal, primarul oraşului Pecica.
„Avem atribuţii restrânse. De exemplu, la ora actuală, Poliţia Comunitară supraveghează activitatea prestată de persoanele ce beneficiază de ajutor social. Nu este o activitate tocmai plăcută, atât pentru angajaţi, cât şi pentru beneficiari. Dacă li se dau mai multe atribuţii, este un lucru foarte bun. Prin aplicarea acestei legi vom putea folosi poliţiştii locali în mai multe domenii". Vasile Dorinel Alb, primarul oraşului Şomcuţa Mare.
Sursa foto:RAPL (Mihai Tatu)