Tema Centrală - Mai 2010

Interviu cu Cătălin Avrămescu
domnul Cătălin Avramescu este Consilier de Stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi Şeful Cancelariei Preşedintelui. Este doctor în filozofie şi lector la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, predând cursurile de istorie a gândirii politice, filozofie politică şi etică. Specialist în filozofie politică şi morală, a publicat eseuri şi studii de teorie politică şi istoria ideilor, a fost editorialist pentru „Cotidianul“, Bursa şi Directorul seriei Idei politice fundamentale, editura Nemira.
RRAPL:     
Domnule Cătălin Avramescu, pot să vă spun că, din nefericire, aspectele constituţionale sunt rar discutate în sfera administraţiei publice locale. Ar trebui ca  dezbaterea privind  descentralizarea să nască mai multe discuţii legate de Constituţie? Necesită procesul descentralizării, în întreaga sa amplitudine, reformă constituţională?  
Cătălin Avramescu:
„Da” în privinţa ambelor întrebări. Problema este că actuala Constituţie se referă explicit la judeţele delimitate pe baza unei legi din 1968, deci schimbarea acestei forme de organizare a teritoriului necesită schimbarea unor prevederi constituţionale. De asemenea, actuala Constituţie nu clarifică natura şi competenţele instituţiilor administraţiei locale, spre exemplu a consiliilor judeţene.
RRAPL:     
Poate  o nouă Constituţie să dea soluţii magice? Vă întreb, pentru că procesul descentralizării, la fel ca alte procese de reformă, durează deja de foarte mult timp, iar paşii făcuţi sunt foarte mici.
Cătălin Avramescu:
Politica nu este, prin definiţie, arta „soluțiilor magice”. Oamenii şi societăţile au limitările lor. Trebuie să fim realişti şi prudenţi. Dar acestea fiind spuse, trebuie să observ că numeroase democraţii au ieşit din criză şi s-au stabilizat odată cu adoptarea unei noi Constituţii, mai bune. O bună aşezare constituţională e şi un semn de maturitate a elitelor politice.
RRAPL:     
Multe voci spun că evoluţia procesului decentralizării este dependentă doar de descentralizarea financiară.  Descentralizarea trebuie să dea mai multă putere cetăţenilor sau reprezentanţilor acestora privind decizia şi formularea politicilor publice, dar este posibil ca prevederi constituţionale să specifice şi circulaţia banilor publici?
Cătălin Avramescu:
Răspunsul facil ar fi, evident, „Da, trebuie descentralizare financiară”. Ca liberal în materie economică trebuie însă să vă declar că am adesea reţineri nu doar faţă de politicile administraţiei centrale, ci şi faţă de cele ale administraţiei locale. Altfel spus: incompetenţa şi abuzul de fiscalitate pot fi proprii şi autorităţilor locale, nu doar a celor centrale. Cred, de aceea, că soluţiile pieţei libere, bazate pe iniţiativa privată, individuală, trebuie aproape întotdeauna preferate soluţiilor oferite de administraţie, fie aceasta centrală sau locală.
RRAPL:     
În mod evident aspectele constituţionale legate de administraţia publică locală, descentralizare şi reformă administrativă sunt foarte multe, de aceea o să continuăm să tratăm aceste subiecte. O ultimă întrebare, însă, pentru această ediţie: care este sistemul de vot pe care îl vedeţi ca fiind cel mai legitim pentru alegerile locale? Vă întreb  pentru că mă gândesc la trendul european de întărire a oamenilor politici locali, prin descentralizare inclusiv în rândul partidelor politice. În consecinţă se impune un sistem de vot care să dea mai multă legitimitate primarului şi consiliului local.
Cătălin Avramescu:
Aţi pus o întrebare dificilă. Vă spun întâi ce nu merge: actualul sistem de vot proporţional, pe liste închise, cu care se aleg consilierii. Este un sistem toxic, care perpetuează o clică de asociați ai primarului sau ai preşedintelui de consiliu judeţean.
Ce ar trebui să punem în loc? Cred că pentru localităţile mici ne trebuie un sistem special, ca în Franţa. Eu am propus deja un sistem simplu, semi-majoritar, numit al „votului limitat”. La nivelul localităţilor mari, cred că fiecare trebuie să îţi decidă sistemul, iar alegerile să fie organizate independent, separat, nu simultan, la comanda Guvernului, ca acum. Printre aceste sisteme aş include, neapărat, sistemul votului preferenţial sau, pentru cei care înclină spre sistemele proporţionale, sistemul votului unic transferabil sau S.T.V..
De asemenea, cred că e necesară depolitizarea alegerilor pentru primari. Spre exemplu prin înlăturarea menţionării partidului pe buletinele de vot şi pe materialele electorale. Sau prin interzicerea sponsorizării campaniei din fonduri de partid. Primarul trebuie să fie un administrator al localităţii, nu un agent electoral al unei grupări de la Bucureşti.